Limba dacilor, o comoară mai mică decât crezi: Câteva cuvinte foloseau de fapt, de ce nu scriau

de: Cojocaru Cristian
17 05. 2022

Oamenii de știință care și-au dedicat studiile asupra limbilor arhaice au ajuns la concluzia că foarte puține cuvinte din limba română provin din limba dacilor.

După cum afirmă aceștia, aproximativ 200 de cuvinte din limba română provin din limba strămoșilor noștri. Dacii nu utilizau scrierea, după cum reiese dintr-o altă concluzie a lingviștilor, aceste teorii dând naștere mai multor controverse.

Studiul dedicat orginilor limbii dacilor din actualul teritoriu al României cuprinde foarte multe elemente, iar filologii și lingviștii au căutat de-a lungul timpului indicii din care să reiasă cât mai multe informații. Dintre aceștia fac parte Ariton Vraciu, Ioan Iosif Rusu și Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Istoricii sunt de părere că aproximativ 160 de cuvinte care sunt utilizate în limba română provin din limba dacilor, iar urmele cu privire la limba folosită în trecut s-au pierdut de-a lungul timpului ori sunt contestate. Aceste cuvinte erau utilizate de populațiile anterioare care se aflau pe actualul teritoriu al țării.

Oamenii de știință au utilizat un criteriu de eliminare, după cum afirma George Pruteanu. Cuvintele care au fost identificate autohtone și arhaice, de fapt, nu își au originea în niciuna dintre limbile cu care limba română a avut legătură, aici menționând latina, greaca, slava, turca sau maghiara.

Limba dacilor ne-a lăsat moștenire doar câteva cuvinte

Pe de altă parte, acestea se regăsesc în limba albaneză care, la bază, ar avea origini cu limba tracilor. Autorul unui studiu dedicat limbii dacilor, George Pruteanu a împărțit cuvintele autohtone, arhaice în patru categorii:

  • cuvinte considerate autohtone de către Bogdan Petriceicu Hașdeu în „Etumologicum Magnum Romanie”;
  • cuvinte autohtone care dețin un corespondent de origine indo-europeană listate de Ioan Iosif Russu;
  • cuvinte autohtone fără corespondent în albaneză listate de același autor;
  • cuvinte considerate autohtone de Ariton Vraciu.

Potrivit listei, aceasta cuprinde următorii termeni:

  • A: abeş,  Abrud, abur, acăţa, adămană, ademeni, adia, aghiuţă, aidoma, ală, alac, aldea, ameţi, amurg,  anina, aprig, argea, Argeş, arunca, azugă;
  • B: baci, baier, baligă, baltă, bară, Barbă-cot, barză, bască, batal, băga, băiat, bălan, balaur, beregată,  boare, bordei, bortă, brad, brânduşă, brânză, brâu, brusture, bucur, buiestru, bunget, burghiu, burlan,  burtă, burtucă, burtuş, butuc, butură, buză;
  • C: caier, caţă, căciulă, căpuşă, căpută, cătun, cioară, cioban, cioc, ciocîrlie, ciomag, cârlan, cârlig, codru, copac, copil, creţ, cruţa, cujbă, culbec, curma, curpăn, cursă, custură;
  • D: darari, daş, dărâma, deh, deretica, descăţa, descurca, dezbăra, desghina, dezgauc, doină, don, dop, droaie, dulău;
  • F: fărîmă;
  • G: gard, gata, gălbează, genune, ghes, ghiară, ghimpe, ghiob, ghionoaie, ghiont, ghiuj, gîde, gîdel, gordin, gorun, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, gudura, guşă;
  • H: hojma;
  • I: iazmă, iele;
  • Î: încurca, înghina, îngurzi, înseila, întrema;
  • J: jilţ;
  • L: leagăn, lepăda, lespede, leşina;
  • M: mal, maldac, mazăre, măceş, mădări, măgură, mălai, mămăligă, mărcat, mătură, melc, Mehadia, mieru, mire, mistreţ, mişca, mânz, morman, mosoc, moş, moţ, mugure, munună, murg, muşat;
  • N: năpârcă, năsărâmbă, niţel, noian;
  • O: ortoman;
  • P: păstaie, păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea;
  • R: raţă, ravac, răbda, reazem, ridica, rîmfă, rînză;
  • S: spânz, stăpân, stărnut, sterp, stejar, steregie, stână, străghiată, strepede, strugure, strungă, sugruma, suguşa;
  • Ș: şale, şiră, şopârlă, şoric, şut, scăpăra, scrum, scula, scurma, sâmbure, sîmvea, sarbăd, Sarmisegetuza.
  • T: tare, traistă, tulei;
  • Ţ: ţap, ţarc, ţarină, ţăruş, ţundră, ţurcă;
  • U: uita (a se), undrea, urca, urcior, urdă, urdina, urdoare;
  • V: vatră, vătăma, vătui, viezure, viscol;
  • Z: zară, zăr, zburda, zestre, zgardă, zgîria, zgârma, zimbru zîrnă.